Despre zambet

Dimineata, pe la un 9 fara ceva, metroul dinspre Berceni spre Pipera e foarte aglomerat. Uneori e un adevarat cosmar asa cum a fost si in dimineata despre care va povestesc. M-am indesat cu greu printre oamenii grabiti si mi-am gasit un locsor langa usa de la capatul vagonului acolo unde e un fel de intrand in care te poti sprijini si cu spatele. E un loc destul de bun, vanat de multi calatori dar acum nu stiu prin ce minune cineva tocmai il parasise si devenea al meu.
Aproape lipiti de mine erau un el si o ea, foarte tineri, pe la un 20 si un pic. Ea blonduta si cu niste ochi frumosi, caprui deschis, el mai inalt, sportiv, vag nebarbierit. S-au tinut tot timpul de mana si nu si-au dezlipit ochii unul de la celalalt. De la Tineretului pana la Romana cred ca s-au sarutat de cel putin 30 de ori. Marea de oameni de langa ei parca nu exista. Fara sa vreau am auzit totul despre filmul la care se gandeau sa mearga in seara aia, despre drumul spre munte de 1 Decembrie… Dupa fiecare jumatate de fraza urma cate un sarut din varful buzelor. Uneori el o saruta pe frunte. La Romana ea a coborat iar el a insotit-o cativa pasi pe peron si apoi s-a intors in metrou. Zambea pierdut. A scos mobilul si a incepu sa scrie. Eram mult prea aproape ca sa rezist tentatiei de a nu trage cu ochiul: “Deja mi-e dor de tine” i-a scris, apoi a deschis poze cu ea si a inceput sa se uite la ele. Din cand in cand verifica si mesageria. N-a trecut mult si ea i-a raspuns: “Mai sunt cateva ore”. El a zambit, a iesit din mesagerie si a intrat din nou pe fotografii. A tot zabovit pe una dintre pozele ei secunde in sir apoi si-a apropiat telefonul de buze si a sarutat ecranul…
Din metrou mai lipseau trandafirii si viorile. In rest, atmosfera devenise brusc colorata in roz.

6 responses to “Despre zambet

  1. Javier Perez de Cuellar

    Am si eu un exemplu de dragoste, la fel de puternica.
    Dar din alta cultura. Si nu din metrou, ci din tramvai.
    Tramvaiul zdranganea inghetat, iar pe un scaun un tigan de vreo 20 de ani, imbracat chic, dupa ultima moda chinezeasca privea incruntat si martial pe geam. Tinea picioarele ridicate pe scaunul din fata. Langa el, in picioare, o tigancusa mica-mica si neagra-neagra, imbracata si ea „din Dragon”, cu blugi si tocuri cui de 12 privea ingandurata pe geam. La un moment dat, tiganul isi da picioarele jos de pe scaunul din fata si ii zice „Hai, fa, da-te-n sange, stai si tu” si o invita pe piciorul lui.
    In acel moment am vazut in ochii ei atat de multa fericire, atat de multa lumina, i-a inflorit imediat un zambet venit din suflet si am auzit si eu in tot tramvaiul viori si fori (ori manele si flori). S-a asezat pe piciorul lui, l-a cuprins in brate si s-a lipit de el zambind cu gura pana la urechi, inundata de fericire. El privea in continuare pe geam, incruntat si martial.
    Dragostea e aceeasi, lafel defrumoasa, doar ca se manifesta altfel, de la cultura la cultura.

  2. Deşi am părerea mea cu privire la subiectul ‘dragoste’ ori ‘îndrăgostire’, povestea e frumoasă şi sensibilă. M-a făcut să zâmbesc!🙂
    Gestul băiatului este admirabil!

  3. haile gebrselassie

    hmmmmm, dar unde este critica teatrala?

  4. Urmeaza. Daca nu maine…marti sigur. Asa ca pregateste si tu varianta ta (:-))

  5. Daca mai astept mult, ma voi intrista precum Gloriosul Popor Coreean (de deasupra paralelei).

  6. Recunosc, sunt vinovata (:-))

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s