Sita vietii

Dacă aș avea de citit 100 de cărți fără să le știu autorul și dacă printre ele ar fi amestecată o carte scrisă de doamna Ileana Vulpescu n-aș avea nicio dificultate sa o găsesc. Nici din 1000 de cărți nu mi-ar fi greu, ce zic eu din 100. E ceva unic în modul în care curge fiecare poveste, în șirul cuvintelor și în oful care plutește pe deasupra fiecărei pagini. Am citit ultima carte “Preludiu” pe îndelete și mi s-a părut ca o sită prin care se cerne o viață de om. Cerni și cerni, curge totul, curg zile și ani iar la final rămân în sită câteva iubiri și amintirea unor oameni a căror viață s-a impletit cu a ta. Le înșiri pe o ață, ți le pui la gât și asta e zestrea cu care pleci pe lumea cealaltă și cu care revii dacă mai revii. Nu pot să fac un clasament între cărțile doamnei Ileana Vulpescu, le iubesc pe toate. Știu de ce se numește “Preludiu” această ultima carte și la ce anume esteacest preludiu. Dar aș vrea să nu mă gândesc la asta. Deloc.